Jurnalul expeditiei spre Polul Nord - vol. 1

Fridtjof Nansen a fost un explorator, om de știință, diplomat și filantrop norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1922. În 1888, a condus expediția care a realizat prima traversare a Groenlandei interioare. Cu adevărat faimos a devenit după ce, în timpul expediției sale către Polul Nord, a ajuns până la 86°14’ latitudine nordică, un record pentru acea epocă. În jurnalul de față, Fridtjof Nansen face o prezentare detaliată și captivantă a acestei expediții. Observațiile științifice se întrepătrund cu notele de jurnal și sunt completate de fotografii și desene. Mai mult decât atât, tânărul explorator descrie cele mai profunde trăiri care l-au marcat pe tărâmurile temute ale Nordului înghețat.

Primul volum povestește începutul expediției și aventurile navei Fram, care a fost prinsă în ghețurile Nordului, până în toamna anului 1894, când s-au făcut pregătirile pentru călătoria cu săniile spre Polul Nord. Cel de-al doilea volum descrie palpitanta călătorie de cincisprezece luni cu săniile întreprinsă de Fridtjof Nansen și de locotenentul Johansen, apoi deriva navei Fram și revenirea în Norvegia, în august 1896.

După ce porniseră la drum pe un teren necunoscut, au ajuns mai aproape de Polul Nord decât orice explorator de până atunci. Acolo unde înainte se presupunea că se află o manta de gheață rezistentă, nemișcată și masivă, Nansen a descoperit o întindere de gheață în continuă fragmentare și mișcare. Se considera că bazinul polar este plin de apă rece, a cărei temperatură nu depășește -1,5 grade Celsius. Noile măsurători au demonstrat, însă, spre surprinderea tuturor, că, în adâncime, după apa rece există apă mai caldă, care uneori atinge temperaturi de până la 1 grad Celsius. Pe deasupra, această apă s-a dovedit a fi mai sărată decât se presupunea că ar fi apa din bazinul polar. Dincolo de descoperirile științifice, expediția la Polul Nord i-a învățat pe exploratori o lecție de viață foarte importantă: cu puține resurse se pot realiza foarte multe, inspirându-i să își aprofundeze cercetările în regiuni care până la acel moment au fost considerate inaccesibile.

Jurnalul este format din 9 capitole. Concluzia cuprinde rezultatele expediției polare norvegiene și tabele cu temperaturile medii lunare și perioadele continue cu temperaturi sub – 40 de grade Celsius. Lucrarea cuprinde și o anexă de 4 capitole dedicate relatării căpitanului Otto Sverdrup despre deriva navei Fram, începând cu 14 martie 1895.