Hectare de diamante

Iniţial, "Hectare de diamante" (în original Acres of Diamonds) a fost o prelegere motivaţională care l-a făcut pe Russell H. Conwell cunoscut publicului din întreaga lume. Susţinut de peste 6000 de ori, discursul, considerat a fi unul dintre cele mai bune scrise vreodată, oferă lecţii valoroase  pentru oricine caută calea spre prosperitate.  Autorul, adevărat precursor al scriitorilor de literatură motivaţională de astăzi, relatează o serie de poveşti, toate având aceeaşi pildă. Calea către succes este una simplă, dar majoritatea oamenilor fac greşeala de a străbate în schimb cărări întortocheate, ce nu duc nicăieri.

"Hectare de diamante", susţine concret, oportunităţile de îmbogăţire şi de dezvoltare personală, sunt la îndemâna tuturor. Oriunde ai fi, bogăţia este la un pas de tine, şi asta pentru că important e cine eşti, şi nu unde eşti.  Prelegerea lui Conwell are la bază o lecţie de viaţă pe cât de simplă, pe atât de importantă: uneori, succesul pe care îl cauţi se află chiar în faţa ochilor tăi. Ideile lui Russell H. Conwell inspiră şi motivează şi astăzi prin claritatea, profunzimea şi actualitatea lor.

"Hectare de diamante" a fost iniţial o prelegere pe care dr. Russell Conwell a ţinut-o în peste 6000 de oraşe, sate şi metropole. Fiind unul dintre primele exemple de literatură care a consacrat curentul „noua gândire”, Hectare de diamante este citată adeseori de mentori spirituali. Zeci de mii de oameni au fost motivaţi şi inspiraţi de această carte. Ideile, idealurile şi entuziasmul lui Conwell ne învaţă că nu trebuie să căutăm oportunităţile, realizările sau averea în altă parte – resursele necesare obţinerii tuturor lucrurilor pozitive se găsesc în propria comunitate. Toţi suntem capabili de a produce bogăţie, dacă facem tot ce ne stă în putinţă şi, astfel, putem avea acces la propriile noastre „hectare de diamante”.

Aceasta este cea mai recentă şi cea mai completă formă a prelegerii. Întâmplarea a făcut să fie ţinută în Philadelphia, oraşul unde dr. Conwell şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. Când acesta spune „chiar aici, în Philadelphia”, se referă la localitatea în care se află fiecare cititor al acestei cărţi, aşa cum i-ar fi pronunţat numele dacă ar fi ţinut el însuşi prelegerea în acel loc.

"Prieteni, această prelegere a fost ţinută în următoarele împrejurări: Vizitez un oraş mai mic sau mai mare şi încerc să ajung acolo suficient de devreme pentru a-i întâlni pe dirigintele de poştă, pe frizer, pe administratorul hotelului, pe directorul şcolii şi pe preoţii unor biserici, iar după aceea intru în câteva fabrici şi magazine, vorbesc cu oamenii, mă familiarizez cu situaţia loca-lă a acelui oraş sau a acelei metropole şi cu trecutul lor, cu oportunităţile pe care le-au avut şi cu lucruri-le pe care n-au reuşit să le realizeze – orice oraş are un lucru pe care n-a reuşit să-l realizeze –, iar apoi ţin o prelegere şi le vorbesc oamenilor despre subiec-tele ce privesc localitatea lor. Ideea Hectarelor de diamante a fost mereu aceeaşi. Ideea este că în ţara noastră fiecare om are ocazia de a se realiza mai mult decât o face, în pro-priul său mediu, prin propriile sale abilităţi, cu energia sa şi cu ajutorul prietenilor săi." - Russell H. Conwell

Banii înseamnă putere şi trebuie să fiţi destul de ambiţioşi pentru a-i obţine. Trebuie să fiţi, pentru că puteţi face mai mult bine cu ei decât fără ei. Datorită banilor a fost tipărită Biblia voastră, datorită lor au fost construite bisericile voastre, au fost trimişi misionarii voştri, sunt plătiţi predicatorii voştri şi nu aţi avea parte de prea mulţi dacă nu i-aţi plăti. Îmi doresc mereu ca biserica să-mi mărească salariul, deoarece bisericile care plătesc cel mai mare salariu îl măresc întotdeauna cel mai uşor. Nu aţi cunoscut niciodată în viaţa voastră o excepţie de la aceste lucruri. Omul care primeşte salariul cel mai mare poate face cel mai mult bine cu puterea pe care i-o conferă banii. Bineînţeles că poate face aceasta numai dacă este corect şi îi foloseşte pentru ce i s-au dat.

Aşadar, spun că trebuie să aveţi bani. Este o greşeală îngrozitoare din partea oamenilor evlavioşi să creadă că trebuie să fii sărac lipit pentru a fi credincios. Unii spun: „Nu eşti de partea oamenilor săraci?”. Bineînţeles că sunt, altfel nu aş fi ţinut prelegeri în toţi aceşti ani. Sunt de partea lor, numai că numărul săracilor de partea cărora pot fi este foarte mic. Să fii de partea unui om pe care Dumnezeu l-a pedepsit pentru păcatele lui, aşadar să-l ajuţi în timp ce Dum-nezeu ar continua în mod just să-l pedepsească, înseamnă să procedezi greşit, fără îndoială, iar noi facem acest lucru mai adesea decât îi ajutăm pe cei merituoşi. Chiar dacă trebuie să-i înţelegem pe oa-menii sărmani – adică pe aceia care nu se pot ajuta pe ei înşişi –, să ne amintim că nu există niciun sărac în Statele Unite care să nu fi sărăcit ca urmare a defectelor sale sau ale altora. Să fii sărac este complet greşit. Haideţi să acceptăm această idee şi să trecem mai departe.
„Viaţa se măsoară în fapte, nu în ani, în senti-mente, şi nu în cifre pe un ecran; în gânduri, şi nu în respiraţii pe minut; trebuie să măsurăm timpul prin zvâcnirile inimii pentru cauza dreptăţii”. Poetul Philip James Bailey spune așa: „Trăieşte cel mai mult acela care gândeşte cel mai mult”.

Dacă uitaţi ceva din ceea ce v-am zis, nu uitaţi acest citat care conține în câteva rânduri mai mult decât tot ce am spus eu. Bailey spune: „Trăieşte cel mai mult acela care gândeşte cel mai mult, care are cele mai nobile sentimente şi care acţionează cel mai bine”.