Ultima tigara

Aventurile tânărului care se străduiește să-și găsească o direcție, înfruntând provocările jobului de marinar, sunt doar pretextul pentru o descoperire mult mai profundă: vocația sa de scriitor. Pe fundalul amar al luptelor zilnice, se prefigurează talentul de a-și transporta cititorii în universul emoțiilor și al poveștilor, presărate cu referințe la filme cool, muzică bună și actori celebri.

„Urăsc clișeul ăla de roller-coaster emoțional, dar ce să fac dacă tocmai așa e cartea lui Silviu și eu n-am citit destul la viața mea încât să găsesc o expresie mai inspirată?! Montagnes russes de sentimente, poftim, că măcar sunt poliglot. Am râs și am plâns citind-o. (...) Nu insinuez acum că Silviu Messe e vreun Shakespeare. Dar poate că e un Beigbeder de la Marea Neagră sau chiar vreun Bukowski din cartierul Faleză Sud.” – Codin Maticiuc

„«De unde Dumnezeu a apărut omul ăsta?!», m-am întrebat de mai multe ori, dar mai ales după ce am întors ultima filă. Unde a fost până acum? Cum se poate să fii atât de bun de la debut?! Cartea se citește pe nerăsuflate. Știu că ați mai auzit asta, dar acum e pe bune.” – Tudor Călin Zarojanu

„Silviu Messe ne aduce în față o poveste autobiografică care pulsează de viață, autoironie și autenticitate. Este pentru cei care vor să înțeleagă ce înseamnă să fi crescut și trăit într-o perioadă în care realitatea și ficțiunea se împletesc atât de firesc.” – Anghel Damian

„Din Constanța în Siria, de la copilărie la adolescența târzie, terminând cu obsedanta Antichrista, te poartă până la ULTIMA ȚIGARĂ aprinsă cu lumânarea și împărțită simsymbolic tataie.” – Dan Chișu