Thor Heyerdahl

(n. 6 octombrie 1914, Larvik, Vestfold, Norvegia – d. 18 aprilie 2002, Colla Micheri⁠(d), Andora, Liguria, Italia) a fost un etnograf cu formarea de biolog, și aventurier norvegian cu realizări științifice în zoologie și geografie. Heyerdahl a devenit celebru datorită Expediției Kon-Tiki în care a navigat 4.300 mile (aproximativ 7.000 km) din America de Sud până în Arhipelagul Tuamotu. A murit, la vârsta de 87 ani, în urma unei tumori cerebrale.

Thor Heyerdahl a demonstrat de mic copil un interes deosebit față de zoologie. El a înființat un mic muzeu în casa părintească, având ca principală atracție o Viperă berus.

Heyerdahl a lansat o ipoteză conform căreia populația din Polinezia nu provenea din Asia de Sud-est, așa cum se credea până atunci, ci din America. Ipoteza fiind primită cu răceală, Thor s-a decis să demonstreze că o călătorie din America de Sud era realizabilă cu mijloace primitive, această călătorie fiind descrisă în amănunt într-una din cărțile lui (Expediția Kon-Tiki).

În scopul traversării Atlanticului, la inițiativa sa, au fost construite, pe rând, două ambarcațiuni, Ra I și Ra II, din papirus, după modelele de pe pereții mormintelor antice din Egipt.[10] Navele au avut o lungime de 15 metri, lățimea de 4,8 m, câte un catarg bipod înalt de 9 m, iar suprafața velei de 60 m2. Echipajul navelor era format din șapte oameni (Ra I) și respectiv opt oameni (Ra II). Plecând din 1969 din portul Safi, Maroc, Ra I a parcurs 539 mile marine, dar expediția a fost întreruptă din cauza avariilor. În 1970, folosind curentul Canarelor, curentul Ecuatorial și alizeele, Ra II a străbătut 3.270 mile marine, până în insula Barbados. Ulterior, ambarcațiunea a fost predată Muzeului Kon-Tiki din Oslo.