Alex Mihai Stoenescu

Alex Mihai Stoenescu s-a născut la 2 octombrie 1953 în București, într-o familie de intelectuali cu tradiție militară. A absolvit Facultatea de Utilaj Tehnologic din București în 1978 și, ulterior, Facultatea de Management din Nijenrode, Olanda, în 1991. Începând cu 1979, a scris proză scurtă, însă a debutat editorial abia în 1991 cu volumul „Drumul Olandei". De-a lungul carierei, a publicat atât lucrări literare, cât și istorice, printre care se numără "Patimile Sfântului Tommaso d’Aquino" (1995), "Misiunea dominicană" (1997) și seria "Istoria loviturilor de stat din România" (2001-2005).

După 1989, Stoenescu a ocupat diverse funcții publice, inclusiv consilier de presă al Ministrului Apărării și șef al Direcției de Relații Publice a Armatei. A fost implicat și în politică, activând în partide precum Uniunea Forțelor de Dreapta, Partidul Național Liberal și Partidul Noua Generație.

Activitatea sa a fost marcată de controverse, în special în urma dezvăluirilor privind colaborarea sa cu Securitatea în perioada comunistă. Conform unei decizii a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), confirmată de instanță în 2012, Stoenescu a furnizat peste 70 de note informative între 1984 și 1987, sub numele conspirative „Gavrilescu Adrian" și „Ionescu Paul". În decembrie 2024, Academia Română i-a retras diploma „Meritul Academic" din cauza acestei colaborări. 

Lucrările sale istorice au fost, de asemenea, subiect de dezbatere, fiind criticate pentru perspectivele controversate asupra unor evenimente precum pogromul de la Iași și rolul mișcării legionare în România.