Beatrice Bednarik

Este o pictoriță și graficiană română, istoric al artei și muzeograf la Muzeul Național de Artă.

Este fiica artiștilor plastici Elena Alexandra Barabaș Bednarik și Ignat Bednarik (membri fondatori ai Sindicatului Artelor Frumoase din România). Are parte de o educație aleasă începută în sânul familiei. Studiază de mică artele plastice, ia lectii de limba franceză și germană, are ocazia să întâlnească în casa familiei, artiști plastici, muzicieni și scriitori. Între 1936 - 1941 studiază la Institutul Sfânta Maria, București, sub îndrumarea profesoarelor călugărițe, printre care Mater Clementina Mayer, Celestine Schmidt, Mater Camilla ori Genevieve Siraux. Contiunuă studiile între 1944-1949 la Facultatea de Drept din București.Pasiunea pentru literatura română, latină și istorie o apropie de George Fotino, profesor de Istoria vechiului drept românesc. Din perioada studiilor juridice datează admirația pentru profesorii George G. Vrăbiescu, George Z. Strat, dar și pentru scrierile lui Rudolf von Jhering, Mircea Djuvara, Nicolae Basilescu și Eugeniu Speranția.

În 1951 iși începe activitatea de cercetător în Muzeul Național de Artă al României din București, unde, până în 1982, realizează o serie de expoziții, implicându-se în dezvoltarea, catalogarea și valorificarea patrimoniului instituției alături de alți muzeografi, precum Adina Nanu, Paula Constantinescu, Rodica Ciocârdel Teodorescu, Remus Niculescu, Eugen Schileru, Petre Oprea sau Anatolie Teodosiu.

Între 1955-1959 studiază la Institutul de Arte Plastice Nicole Grigorescu din București, unde i-a avut profesori pe Simion Iuca, (gravură), George Oprescu, Eugen Schileru, Ionel Jianu, (istoria artei) și Gheorghe Ghițescu, anatomie si antropologie artistică. În 1960 obține Diploma în Istoria și Teoria Artei la Facultatea de Arte Decorative a Institutului „Nicolae Grigorescu” din București, cu lucrarea „Scena de gen în pictura micilor maeștri flamanzi și olandezi ai secolului XVII”, din Colecția Muzeului Brukenthal, Sibiu. În 1978 obține Doctoratul în Istoria Artei la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie, specialitatea Istoria artei, coordonator științific,Virgil Vătășianu.

Din anul 1975 este membră a Societății Franceze de Istorie a Artei din Paris.

Ca artist plastic s-a dedicat în special tehnicilor desenului și acuarelei, realizând portrete, peisaje, flori și interioare. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

De-a lungul celor 30 de ani de muzeografie, a cercetat, a scris eseuri și a ținut comunicări științifice despre artiști români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik.